Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Transilvania’

 

Saşii din Biertan căzuţi în primul război mondial au locul lor în biserică ©7C

Cam la jumătatea drumului dintre Mediaş şi Sighişoara, în inima Transilvaniei saxone, un drum lăturalnic se rupe spre Biertan. Dupa câţiva kilometri de la ieşirea de pe şoseaua naţională, printre dealurile din jur, se conturează impunătorul dom care timp de 300 de ani a fost centrul religios al saşilor.

Aici, nemţii transilvăneni au ştiut să facă dintr-un lăcaş sfânt o fortăreaţă care să îi adăpostească în vremuri nenorocoase. Inconjurată de trei rânduri de ziduri, vegheată de şase turnuri şi trei bastioane, biserica din Biertan a fost nucleul celei mai puternice fortificaţii ţărăneşti din Ardeal. (mai mult…)

Reclame

Read Full Post »

Cetatea Oradea la 1598, detaliu dintr-o stampă de Ioris Houfnagel

„S-a ocupat Oradea, Ardealul a rămas fără inimă”, îi scria, la sfârşitul lui august 1660, serdarul Köse Ali paşa sultanului Mehmed al IV-lea.

Cea mai puternică dintre cetăţile principatului Transilvaniei căzuse în mâinile turcilor, care aşa au găsit de cuviinţă să îi pedepsească pe bihoreni pentru că l-au sprijinit pe principele rebel Gheorghe Rákóczi.

Ali paşa cucerise cetatea în fruntea unei armii de 45.000 de oameni, contra a 850 de apărători. În ciuda uriaşei disproporţii, orădenii nu au capitulat decât după şase săptămâni de asediu, când în toată cetatea mai rămăseseră doar 300 de oşteni. (mai mult…)

Read Full Post »

Facsimil

Facsimil după partea de început a reportajului ©7C

New York Times publica în 28 septembrie 1884 un acid reportaj de călătorie din Transilvania. Semnat discret, doar cu iniţialele (D.K.), materialul narează călătoria autorului de la Szolnok la Braşov, întreprinsă cu trenul. Jurnalistul descrie atât peisajul înconjurător cât şi oraşele Oradea şi Cluj, dar prezintă şi locuitorii cu obiceiurile lor, presărând de asemenea vorbe despre trecutul zonei.

Este un savuros reportaj despre Transilvania, în stilul clasic şi uşor naiv – privit din secolul XXI – al jurnalismului de secol XIX (practicat până mult mai târziu în România), pe când gazetarul era actor principal în propriile texte. Ce poate fi mai plăcut de citit? 🙂 (mai mult…)

Read Full Post »

Pagina de titlu a „Legendariului Românesc”

De câteva zile sunt încântatul posesor al unei „Cărţi de cetire”, tipărită în 1864,  la Buda, pentru uzul elevilor români din Imperiul Austriac. Volumul, destul de subţirel (160 de pagini), a fost hărăzit instruirii învăţăceilor de clasa a treia.

Este scris cu litere chirilice în majoritate,  dar cuprinde şi pagini cu litere latine. Manualul are patru părţi: „Economia elementară” (cu chirilice), „Descrierea Austriei în deobsce” (cu chirilice, ultima parte cu latine), „Naraţiuni folosîtoarie” (cu latine) şi „Parimii (?) pentru vieaţa practică” (cu chirilice).

Numele complet al cărţuliei este „Carte de cetire sau legendariu românesc pentru a treia clasă a şcoalelor poporene”. Foarte interesante mi s-au părut descrierile făcute provinciilor imperiale, fiind vorba de o descriere oficială a acestora, într-o perioadă destul de tulbure, cu doar trei ani înainte de formarea Austro-Ungariei, şi la un an după Dieta de la Sibiu, în urma căreia, pentru o perioadă scurtă de timp, românilor le-au fost garantate aceleaşi drepturi cu cele ale celorlalte naţiuni transilvănene.
(mai mult…)

Read Full Post »

Nu ştiam, spre ruşinea mea, o chestiune elementară: că saşii au un imn. Acesta se numeşte „Siebenbürgen, Land des Segens” (Transilvanie, ţară binecuvântată, în traducere aproximativă), fiind cunoscut şi sub numele de Siebenburgenlied (Cântecul Transilvaniei).

Am dat peste el, ca un făcut, exact astăzi, la 20 de ani şi o zi de la căderea Zidului Berlinului, evenimentul care a declanşat exodul final al saşilor.

Versurile  vibrează de patriotism, deşi au fost scrise de un „venetic”, Leopold Maximilian Moltke, născut la Kiel, în Germania.

Cuvintele lui Moltke au fost puse pe muzică de Johann Lukas Hedwig, compozitor sas, născut la Hălchiu. Cântecul a fost interpretat prima dată în anii 1845-1846, dar a cunoscut consacrarea în vremurile tulburi ale anilor 1848-1849.

Varianta completă numără şapte strofe a câte cinci versuri, din care, în cântec, ultimul vers se repetă. Din câte am constatat, în mod uzual nu se interpretează decât trei-patru, maxim cinci strofe, printre care se numără întotdeauna ultima strofă, datorită mesajului său.

Iată o traducere poetică a imnului, care „sună bine”, deşi nu este plină de acurateţe: (mai mult…)

Read Full Post »

Hermann von Salza

Hermann von Salza

Din multe puncte de vedere, Transilvania este o mare ratare. A ratat să devină regat, sub Ladislau Kán şi, după câteva sute de ani, sub Gabriel Bethlen; a ratat să-şi asigure autonomia stipulată în proclamaţia de la 1 Decembrie 1918; a ratat  exportul unei societăţi mai salubre politic peste Carpaţi; a ratat în repetate rânduri să-şi impună punctul de vedere la Viena, Budapesta sau Bucureşti etc.

O mare ratare se leagă şi de efemeritatea stabilirii aici a Cavalerilor Teutoni, negociată de al IV-lea Mare Maestru al ordinului, Hermann von Salza. (mai mult…)

Read Full Post »

mihai serban

Mihai Şerban

O sumedenie de personalităţi din Transilvania nu şi-au găsit locul cuvenit în istorie pentru că nu au fost considerate „politically correct” de regimul comunist-naţionalist: fie nu erau români, şi atunci au fost epuraţi pentru a nu atenta asupra caracterului neapărat românesc al regiunii, fie erau români care au reuşit să ajungă în vârful societăţii, dar atunci nu dădeau bine, pentru că alura lor era de natură să compromită mitul naţiunii oprimate.

O altă pleiadă de personalităţi, din perioada modernă-contemporană de această dată, au fost trecute în plan secund deoarece convingerile lor politice nu puteau fi nicidecum împăcate cu dictatura proletariatului.

Categoria „Panteon” a blogului este dedicată tuturor acestor marginalizaţi sau semimarginalizaţi, iar primul portret este cel al profesorului Mihai Şerban, unul din fondatorii agronomiei moderne din România, delegat la Conferinţa de Pace de la Paris de după primul război mondial, secretar de stat şi deputat ţărănist în perioada interbelică.

Majoritatea informaţiilor despre el le deţin din studiile realizate de dr. Mihai Cucerzan, pe care le-am completat cu cercetări proprii. (mai mult…)

Read Full Post »

« Newer Posts - Older Posts »