Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Transilvania’

Ţara Hategului, detaliu dintr-o hartă a Transilvaniei de la 1607

Ţara Hategului, detaliu dintr-o hartă a Transilvaniei de la 1607

Antonio Possevino, un diplomat iezuit care a călătorit în 1583 în Transilvania ca trimis al Papei Grigore al XIII-lea, a lăsat posterităţii o valoroasă descriere a Transilvaniei. Printre altele, el scrie şi despre Ţara Haţegului şi obiceiul localnicilor de a căuta aur printre ruinele de la Ulpia Traiana.  (mai mult…)

Anunțuri

Read Full Post »

Istvan Somodi

Astăzi, la Vancouver încep Jocurile Olimpice de iarnă. Vor fi trecute în revistă cu această ocazie momentele de glorie ale olimpicilor români, dar probabil că printre sportivii enumeraţi în ziare şi la televiziuni nu se va afla şi clujeanul Istvan Somodi. Poate pe drept cuvânt, fiindcă în 1908, când sportivul a cucerit un argint la JO de la Londra, nu reprezenta România, ci Ungaria.

Cu toate acestea, medalia sa rămâne prima cucerită de un ardelean. Povestea ei a fost spusă în „Adevărul”, la fix 100 de ani de când a fost cucerită. O reproduc în continuare, deoarece pe internet nu mai există.

„S-a întâmplat pe 21 iulie 1908, în ceţoasa capitală a Albionului. Era a patra ediţie a Jocurilor Olimpice moderne şi un clujean cucerea prima medalie olimpică din spaţiul românesc.

Istvan Somodi a sărit 188 de centimetri în înălţime, lucru care, în mod normal, ar fi trebuit să-i asigure un loc de seamă în istoria sportului transilvănean şi, mai apoi, românesc. (mai mult…)

Read Full Post »

unesco

Sigla Patrimoniului Mondial

Transilvania nu stă rău, teoretic, din punct de vedere al numărului monumentelor culturale înscrise pe lista Patrimoniului Mondial.

Această listă, iniţiată, supervizată şi gestionată de UNESCO,  conţine monumentele culturale sau naturale care reprezintă o „valoare universală remarcabilă” pentru umanitate, fiind, astfel, lista pe care se află cele mai importante bunuri culturale şi naturale ale omenirii.

De aceea, nu e puţin lucru ca un monument să ajungă pe listă. În ţările civilizate, zonele care fac parte din Patrimoniul Mondial beneficiaza de o mare notorietate şi o promovare pe măsură, fiind privite ca destinaţii premium de turism. (mai mult…)

Read Full Post »

Horea, pictură de epocă

În arhiva celebrului cotidian lodonez The Times se găseşte un articol din 31 ianuarie 1785, care relata „la cald” despre răscoala lui Horea. Articolul a fost inserat în secţiunea „Ştiri”, pe prima coloană din a treia pagină (din totalul de patru câte avea la acea vreme ziarul) şi încerca să explice cauzele răscoalei, manifestând o clară simpatie faţă de români. Interesant, chiar amuzant acum, este termenul folosit pentru descrierea lui Horea – „un desperado îndrăzneţ”.

Ziarul londonez se arăta sceptic că situaţia în Transilvania va reveni la normal în scurt timp, deşi, de fapt, răscoala încetase de peste o lună, Horea fiind capturat în 27 decembrie 1784. Dar, acum 225 de ani, unei ştiri din Apuseni ca să ajungă la Londra îi luau multe, multe săptămâni… (mai mult…)

Read Full Post »

Ghidul Baedeker al Transilvaniei de la 1896 prezintă detalii despre traseul căilor ferate din Ardeal, amănunte despre oraşe şi târguri, cu indicarea principalelor hoteluri şi restaurante – cele mai bune fiind notate cu câte o stea -, dar şi ponturi pentru excursii în împrejurimile acestora sau în Munţii Făgăraş ori Apuseni. Atenţia cea mai mare a fost acordată celor trei mari oraşe ale regiunii: Cluj, Braşov şi Sibiu. Pentru cei doritori şi de alte detalii, textul complet al ghidului poate fi găsit aici.

Piaţa centrală a Clujului în 1896

Klausenburg, ung. Kolozsvár. – Hoteluri. Hotel Central, în piaţă; Hungaria; *Königin von England; Biasini, lângă Universitate. – Restaurant al căilor ferate. – Cafenele Nagy Gabor, Europa; ambele în piaţă. – Birjă din gară, 60 coroane, cu doi cai, 1 florin; Omnibus 30 de coroane. – Tramvai spre oraş pe Nagyutza (Strada Mare – n.r.). – Tramvai cu aburi de la gară prin oraş spre Cluj-Mănăştur.

Klausenburg (1145 de picioare), un oraş cu 33.000 de locuitori, pe Someşul Mic, fondat de saxoni în 1272, este reşedinţa autorităţilor comitatului Kolozs (Cluj – n.r.), a unui superintendent unitarian şi reformat şi a unei universităţi maghiare (din 1872). (mai mult…)

Read Full Post »

Biserică românească

În 1865 la Londra vedea lumina tiparului o monografie amplă a Transilvaniei, în aproape 650 de pagini. Volumul, scris de poetul şi jurnalistul Charles Boner, este intitulat „Transilvania; produsele şi poporul său” şi descrie aproape exhaustiv Ardealul vremii.

Cartea conţine foarte multe ilustraţii realizate în tehnica xilogravurii – gravuri în lemn după fotografii – pentru standardele vremii. 16 dintre acestea mi-au plăcut în mod deosebit şi le redau aici, dat fiind că drepturile de autor au expirat demult. (mai mult…)

Read Full Post »

Pagina de titlu a ghidului

Baedeker a fost pentru ghidurile turistice ce a fost Adidas pentru încălţămintea sport. Primul ghid a apărut în 1832, iar în „La Belle Époque” ele erau atât de populare încât în limba engleză termenul baedekering ajunsese să desemneze călătoritul în scopul de a scrie un ghid turistic sau un jurnal de călătorie.  Practic, niciun cetăţean respectabil al Angliei victoriene, Germaniei imperiale, al Franţei celei de-a treia republici sau al Imperiului Austro-Ungar nu pleca în călătorie fără un Baedeker la el.

Influenţa lor a continuat să se manifeste şi după primul război mondial, până într-acolo încât, în al doilea război mondial, Luftwaffe s-a orientat după ghidul Baedeker al Marii Britanii pentru a bombarda oraşele evidenţiate de acesta, ca replică la bombardarea unor oraşe istorice ale Germaniei de către Royal Air Force. Aceste atacuri aeriene ale germanilor au intrat în istorie ca Raidurile Baedeker sau Baedeker Blitz. La ora actuală, ghidurile Baedeker dinainte de 1945 sunt obiecte de colecţie.

Aşadar, ce scria Baedeker despre Transilvania? Ediţia din 1896 a ghidului  Austriei, incluzând Ungaria, Transilvania, Dalmatia şi Bosnia, conţinea un capitol consistent despre această regiune, întins pe 24 de pagini, cu două planuri de oraş, pentru Braşov şi Sibiu.  (mai mult…)

Read Full Post »

Older Posts »