Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘saşi’

 

Saşii din Biertan căzuţi în primul război mondial au locul lor în biserică ©7C

Cam la jumătatea drumului dintre Mediaş şi Sighişoara, în inima Transilvaniei saxone, un drum lăturalnic se rupe spre Biertan. Dupa câţiva kilometri de la ieşirea de pe şoseaua naţională, printre dealurile din jur, se conturează impunătorul dom care timp de 300 de ani a fost centrul religios al saşilor.

Aici, nemţii transilvăneni au ştiut să facă dintr-un lăcaş sfânt o fortăreaţă care să îi adăpostească în vremuri nenorocoase. Inconjurată de trei rânduri de ziduri, vegheată de şase turnuri şi trei bastioane, biserica din Biertan a fost nucleul celei mai puternice fortificaţii ţărăneşti din Ardeal. (mai mult…)

Anunțuri

Read Full Post »

Nu ştiam, spre ruşinea mea, o chestiune elementară: că saşii au un imn. Acesta se numeşte „Siebenbürgen, Land des Segens” (Transilvanie, ţară binecuvântată, în traducere aproximativă), fiind cunoscut şi sub numele de Siebenburgenlied (Cântecul Transilvaniei).

Am dat peste el, ca un făcut, exact astăzi, la 20 de ani şi o zi de la căderea Zidului Berlinului, evenimentul care a declanşat exodul final al saşilor.

Versurile  vibrează de patriotism, deşi au fost scrise de un „venetic”, Leopold Maximilian Moltke, născut la Kiel, în Germania.

Cuvintele lui Moltke au fost puse pe muzică de Johann Lukas Hedwig, compozitor sas, născut la Hălchiu. Cântecul a fost interpretat prima dată în anii 1845-1846, dar a cunoscut consacrarea în vremurile tulburi ale anilor 1848-1849.

Varianta completă numără şapte strofe a câte cinci versuri, din care, în cântec, ultimul vers se repetă. Din câte am constatat, în mod uzual nu se interpretează decât trei-patru, maxim cinci strofe, printre care se numără întotdeauna ultima strofă, datorită mesajului său.

Iată o traducere poetică a imnului, care „sună bine”, deşi nu este plină de acurateţe: (mai mult…)

Read Full Post »

Cred că descrierea pe care Antonio Possevino, primul rector al Colegiului Iezuit din Cluj (stră-strămoşul Universităţii „Babeş-Bolyai” de astăzi), a făcut-o Transilvaniei la 1583 merită detaliată un pic, măcar pentru că nu am găsit niciunde textul pe internet. Aşa că voi reda în câteva episoade paragrafele mai relevante ale acestei descrieri.

Peisaj tipic Transilvaniei saxone ©7C

Peisaj tipic Transilvaniei saxone ©7C

Iată o descriere a celor şapte oraşe săseşti (dintre care Clujul era deja pe jumătate maghiarizat) făcută de Possevino, atât din documentarea la faţa locului cât şi inspirat de lucrarea lui Georg von Reichestorffer, „Chorographia Transylvaniae”. Accentul este pus îndeosebi pe cele mai mari oraşe al Transilvaniei de la vremea respectivă, Sibiul şi Braşovul. (mai mult…)

Read Full Post »