Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Renaştere’

Una din cele patru ferestre care se mai păstrează ©7C

Comuna Vinţu de Jos este cel mai bine cunoscută ca locul unde te dai jos din tren ca să iei legătura spre Sibiu, sau ca locul pe unde scurtezi drumul dintre Alba Iulia şi Deva, ca să nu intri prin Sebeş. În grabă spre alte zări, puţini turişti opresc să vadă ruinele castelului renascenstist Martinuzzi sau biserica evanghelică din localitate. Mare pierdere nu este, deoarece, dată fiind starea în care se află cele două monumente istorice, se poate spune că la Vinţu de Jos timpul şi indiferenţa au ucis atât Renaşterea, cât şi Reforma.

Ruinele castelului se află cam la un kilometru pe stânga de drumul principal care străbate comuna, cum vii dinspre Deva. (mai mult…)

Anunțuri

Read Full Post »

Fecioara şi pruncul de pe faţada Bisericii Calvaria

Fecioara şi pruncul de pe faţada Bisericii Calvaria ©7C

Istoricii de artă notează printre primele semne ale Renaşterii clujene sculptura care o înfăţişează pe Fecioara cu pruncul, de pe faţada de vest a Bisericii Calvaria, datată în 1520-1530. „Nobila simplitate a femeii din popor transpare prin chipul umanizat al maternităţii sacre. Presimţirea dramei îndepărtate se trădează în tristeţea voalată a pleopelor plecate, a gurii, a capului înclinat spre umăr, imprimând Mariei o uşoară melancolie în contrast cu vioiciunea pruncului. Limbajul potolit pune în evidenţă sentimentul uman, iar proporţiile echilibrate şi liniştea faldurilor ne îngăduie să distingem un artist anonim care a păşit dincolo de hotarele stilistice ale gotice, însuşindu-şi timid limbajul Renaşterii” (Ştefan Pascu, Istoria Clujului, 1974, capitol elaborat de Viorica Marica) (mai mult…)

Read Full Post »

sugalete

Complexul Sugălete din Bistriţa, un adevărat „mall” al vremurilor sale ©7C

Clujul, oraş care în secolul XVI era denumit Transilvania civitas primaria  nu poate fi judecat singular, făcându-se abstracţie de provincia istorică în care a evoluat. Fenomenele şi frământările politice, economice, sociale, religioase sau culturale care definesc Transilvania secolului al XVI-lea se întrepătrund profund cu destinul celui mai important centru urban al regiuni.
O incursiune în Renaşterea ardeleană, şi în mod deosebit în arhitectura renascentistă, ca forma de artă ce s-a prezervat în cele mai bune condiţii până astăzi, este, aşadar, necesară pentru a avea o percepţie asupra cadrului larg în care s-a dezvoltat Clujul artistic al epocii. (mai mult…)

Read Full Post »

Regele Matia, statuie din Piaţa Eroilor, Budapeste

Regele Matia, statuie din Piaţa Eroilor, Budapesta

Europa goticului târziu s-a arătat rigidă în a importa plăsmuirile insurgente ale Renaşterii, izvodite de artiştii şi gânditorii arhipelagului de state italiene. Renaşterea italiană, manifestă deja din secolul XIV, nu s-a făcut simţită peste Alpi decât un secol mai târziu. În mod surprinzător, cel care a trecut flacăra Renaşterii peste gheţarii alpini nu a fost nici flamand, nici german, nici francez, ci un rege ungar din spiţă valahă, născut într-un oraş numit de locuitorii săi Klausenburg sau Kolozsvar şi aflat undeva departe, în estul Regatului Ungar, dincolo de păduri, în părţile ţinutului numit Ardeal. Despre el este vorba în al doilea episod al serialului dedicat Clujului şi Renaşterii. (mai mult…)

Read Full Post »

Statuia clujeană ©7C

Statuia clujeană ©7C

Europa datorează unui clujean formarea primului pol renascentist din afara Italiei şi mai datorează tot unor clujeni una dintre cele mai faimoase sculpturi în stil timpuriu renascentist.
Clujenii în schimb datorează Renaşterii câteva dintre cele mai meşteşugite realizări artistice care au înfrumuseţat vreodată

Originalul praghez ©7C

Originalul de la Praga ©7C

Copia de la Budapesta ©7C

Copia de la Budapesta ©7C

strâmtul hotar al urbei dintre Someş şi Feleac.

Nu este vorba deci despre o relaţionare cu sens unic, ci de una cu dus-întors. Iată, deci, de ce Clujul şi Renaşterea este o temă care merită tratată în mai multe episoade.
(mai mult…)

Read Full Post »