Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Ardeal’

Franz Joseph în 1859m la şapte ani după vizita în ardeal

Franz Joseph în 1859

S-a întâmplat în 1852 să fie ultima oară când un împărat a vizitat Transilvania. Împăraţi nici nu mai există, cu excepţia celui al Japoniei, aşa că o întoarcere în timp, pentru a vedea cum au înfăţişat cronicarii vremii intrarea împăratului Franz Joseph în Ardeal poate fi interesantă. 
Cele descrise mai jos în „Gazeta Transsilvaniei” s-au întâmplat pe Dealul Coşeviţei, comuna Margina, judeţul Timiş, deal pe care se ridica piatra de hotar dintre Banat şi Transilvania. De menţionat că primii care i-au urat bun venit împăratului în Ardeal au fost preoţii români, înaintea nobililor maghiari, lucru explicabil prin timpul scurt trecut de la Revoluţia maghiară din 1848/49. (mai mult…)

Read Full Post »

Parcul Klobosinski. În spate se vede conacul ©Remus Suciu

Parcul Klobosinski. În spate se vede conacul ©Remus Suciu

„Evenimentul zilei” a publicat astăzi un excelent reportaj despre destinul trist al parcului şi conacului Klobosinski din Gurasada, judeţul Hunedoara. Atât parcul, care păstrează, surprinzător, un pâlc  bambus, dar şi tuia sau pini canadieni plantaţi acum zeci de ani, cât şi conacul, zac în paragină. (mai mult…)

Read Full Post »

Fecioara şi pruncul de pe faţada Bisericii Calvaria

Fecioara şi pruncul de pe faţada Bisericii Calvaria ©7C

Istoricii de artă notează printre primele semne ale Renaşterii clujene sculptura care o înfăţişează pe Fecioara cu pruncul, de pe faţada de vest a Bisericii Calvaria, datată în 1520-1530. „Nobila simplitate a femeii din popor transpare prin chipul umanizat al maternităţii sacre. Presimţirea dramei îndepărtate se trădează în tristeţea voalată a pleopelor plecate, a gurii, a capului înclinat spre umăr, imprimând Mariei o uşoară melancolie în contrast cu vioiciunea pruncului. Limbajul potolit pune în evidenţă sentimentul uman, iar proporţiile echilibrate şi liniştea faldurilor ne îngăduie să distingem un artist anonim care a păşit dincolo de hotarele stilistice ale gotice, însuşindu-şi timid limbajul Renaşterii” (Ştefan Pascu, Istoria Clujului, 1974, capitol elaborat de Viorica Marica) (mai mult…)

Read Full Post »

Castelul Bethlen din Criş

Castelul Bethlen din Criş

„Adevărul Literar şi Artistic” scrie astăzi despre soarta tristă a palatelor din Ardeal. Peste 500 de reşedinţe nobiliare din Banat, Crişana, Transilvania şi Maramureş, declarate monumente istorice, sunt date uitării şi zac în paragină. Materialul, care se întinde pe două pagini, descrie starea deplorabilă în care se află Castelul de Mercy (Carani, Timiş) Castelul Lonyai (Medieşul Aurit, Satu Mare), Castelul din Sânmiclăuş, Alba, Palatul de la Cisteiu de Mureş, din acelaşi judeţ, şi Conacul Nikolici din satul Rudna, judeţul Timiş. Materialul vine ca urmare a muncii unor studenţi la arhitectură din Bucureşti care au inventariat toate reşedinţele nobiliare din provinciile vestice. Textul integral al articolului îl găsiţi aici

Read Full Post »