Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘PanTeon’ Category

Istvan Somodi

Astăzi, la Vancouver încep Jocurile Olimpice de iarnă. Vor fi trecute în revistă cu această ocazie momentele de glorie ale olimpicilor români, dar probabil că printre sportivii enumeraţi în ziare şi la televiziuni nu se va afla şi clujeanul Istvan Somodi. Poate pe drept cuvânt, fiindcă în 1908, când sportivul a cucerit un argint la JO de la Londra, nu reprezenta România, ci Ungaria.

Cu toate acestea, medalia sa rămâne prima cucerită de un ardelean. Povestea ei a fost spusă în „Adevărul”, la fix 100 de ani de când a fost cucerită. O reproduc în continuare, deoarece pe internet nu mai există.

„S-a întâmplat pe 21 iulie 1908, în ceţoasa capitală a Albionului. Era a patra ediţie a Jocurilor Olimpice moderne şi un clujean cucerea prima medalie olimpică din spaţiul românesc.

Istvan Somodi a sărit 188 de centimetri în înălţime, lucru care, în mod normal, ar fi trebuit să-i asigure un loc de seamă în istoria sportului transilvănean şi, mai apoi, românesc. (mai mult…)

Anunțuri

Read Full Post »

Ignaz von Born

Nu cu mult timp în urmă „Adevărul de Seară” a publicat un material despre Ignaz von Born, un caz tipic de necunoscut ilustru. Născut cel mai probabil la Cavnic, în 1742, von Born a copilărit la Alba Iulia iar la 13 ani a plecat la Viena, unde a studiat sub oblăduirea iezuiţilor. A făcut carieră ca mineralog şi metalurg în Viena imperială de la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

Transilvăneanul de origine germană a ajuns un om deosebit de influent la curte, mai ales după ce a intrat în masonerie. A fost cel care a organizat colecţia de mineralogie a cabinetului imperial de ştiinţe naturale, la invitaţia Mariei Tereza, a dat numele a două minerale şi l-a inspirat pe Mozart pentru personajul Sarastro din „Flautul fermecat”. În Cavnic există un mic muzeu memorial Ignaz von Born. Materialul complet din „Adevărul de Seară” îl găsiţi aici.

Read Full Post »

Studenţi la Universitatea din Bologna, în secolul al XV-lea

Studenţi la Bologna în secolul al XV-lea, pictură contemporană

Filip Móré este un nume care nu spune mare lucru astăzi, chiar dacă o stradă din viitoarea capitală culturală a Europei, Pécs, îi poartă numele, ce-i drept, maghiarizat.

Ghinionul cărturarului ardelean cu studii la Bologna a fost de a se naşte într-o familie de cnezi români din Ţara Haţegului, fapt care nu îl face deosebit de atractiv pentru istoriografia maghiară, şi de a se consacra ca diplomat şi înalt prelat catolic în Regatul Ungariei, lucru care nu l-a făcut prea agreabil nici pentru istoriografia română, cu excepţia istoricului clujean Ioan Drăgan, preocupat de nobilimea ardeleană de sorginte românească, care i-a dedicat mai multe studii. (mai mult…)

Read Full Post »

mihai serban

Mihai Şerban

O sumedenie de personalităţi din Transilvania nu şi-au găsit locul cuvenit în istorie pentru că nu au fost considerate „politically correct” de regimul comunist-naţionalist: fie nu erau români, şi atunci au fost epuraţi pentru a nu atenta asupra caracterului neapărat românesc al regiunii, fie erau români care au reuşit să ajungă în vârful societăţii, dar atunci nu dădeau bine, pentru că alura lor era de natură să compromită mitul naţiunii oprimate.

O altă pleiadă de personalităţi, din perioada modernă-contemporană de această dată, au fost trecute în plan secund deoarece convingerile lor politice nu puteau fi nicidecum împăcate cu dictatura proletariatului.

Categoria „Panteon” a blogului este dedicată tuturor acestor marginalizaţi sau semimarginalizaţi, iar primul portret este cel al profesorului Mihai Şerban, unul din fondatorii agronomiei moderne din România, delegat la Conferinţa de Pace de la Paris de după primul război mondial, secretar de stat şi deputat ţărănist în perioada interbelică.

Majoritatea informaţiilor despre el le deţin din studiile realizate de dr. Mihai Cucerzan, pe care le-am completat cu cercetări proprii. (mai mult…)

Read Full Post »