Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘ÎnTransilvania’ Category

Familie de pădureni la masă

La Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj s-a deschis din 19 ianuarie o expoziţie temporară care prezintă două zone extrem de interesante din partea de sud-vest a Transilvaniei: Ţara Haţegului şi Ţinutul Pădurenilor. Expoziţia este prima dintr-o serie care îşi propune să prezinte principalele zone etnografice din Transilvania. Nu vă aşteptaţi însă la cine ştie ce realizare muzeografică, fiindcă e vorba doar de încă o improvizaţie în stil românesc: în două încăperi ale muzeului sunt agăţate pe pereţi câteva zeci de obiecte şi trei-patru fotografii de la începutul secolului al XX-lea din cele două zone etno-geografice hunedorene învecinate. (mai mult…)

Anunțuri

Read Full Post »

Una din cele patru ferestre care se mai păstrează ©7C

Comuna Vinţu de Jos este cel mai bine cunoscută ca locul unde te dai jos din tren ca să iei legătura spre Sibiu, sau ca locul pe unde scurtezi drumul dintre Alba Iulia şi Deva, ca să nu intri prin Sebeş. În grabă spre alte zări, puţini turişti opresc să vadă ruinele castelului renascenstist Martinuzzi sau biserica evanghelică din localitate. Mare pierdere nu este, deoarece, dată fiind starea în care se află cele două monumente istorice, se poate spune că la Vinţu de Jos timpul şi indiferenţa au ucis atât Renaşterea, cât şi Reforma.

Ruinele castelului se află cam la un kilometru pe stânga de drumul principal care străbate comuna, cum vii dinspre Deva. (mai mult…)

Read Full Post »

Turnul octogonal văzut din curtea Bisericii Franciscane ©7C

Majoritatea celor care trec prin Sebeş cu maşina înjură centrul strâmt al oraşului şi lipsa unei centuri ocolitoare. Ambuteiajele sunt la ordinea zilei în micuţul oraş, aflat exact unde se întretaie Coridorul IV Pan-European cu şoseaua care leagă Transilvania de Nord cu cea de Sud, pe ruta Sebeş-Turda. 

Centrul înghesuit al oraşului este de fapt o lecţie de supravieţuire: în ciuda asediilor, jafurilor, incendiilor, molimelor sau doctrinelor politice distructive pe care le-a avut de înfruntat, Sebeşul îşi păstrează de peste 500 de ani acelaşi plan urbanistic în zona centrală. 

O piaţă mare şi una mică, despărţite de o biserică fortificată, două străzi aproape paralele care îl străbat dintr-un capăt în celălalt, mărginind ambele pieţe, şi câteva stradele care se rup perpendicular din cele două artere mai mari, totul înconjurat de un zid mai degrabă oval decât dreptunghiular. Cam aşa arată  la prima vedere centrul Sebeşului. Un proiect simplu şi atât de funcţional încât a trebuit să vină epoca autostrăzilor ca miezul bătrânului burg să vădească defecte de fabricaţie.  (mai mult…)

Read Full Post »

Monumentul reprezintă un ostaş în armură medievală ©7C

În comuna Şibot, de la marginea judeţului Alba înspre Hunedoara, este amplasat un monument pe cât de simplu pe atât de impunător, în amintirea bătăliei de la Câmpul Pâinii – nume purtat de întinsul şes dintre Orăştie şi Sebeş.

Monumentul, destul de neobişnuit prin aspectul său războinic, este remarcat mai cu seamă de călătorii al căror tren opreşte câteva minute în gara din Şibot. În rest, rarii turişti care se duc să-l viziteze sunt priviţi mirat de şibotenii de pe peronul gării austere, unde aşteaptă trenul de Orăştie, Vinţu de Jos ori Alba Iulia. (mai mult…)

Read Full Post »

Cetatea Oradea la 1598, detaliu dintr-o stampă de Ioris Houfnagel

„S-a ocupat Oradea, Ardealul a rămas fără inimă”, îi scria, la sfârşitul lui august 1660, serdarul Köse Ali paşa sultanului Mehmed al IV-lea.

Cea mai puternică dintre cetăţile principatului Transilvaniei căzuse în mâinile turcilor, care aşa au găsit de cuviinţă să îi pedepsească pe bihoreni pentru că l-au sprijinit pe principele rebel Gheorghe Rákóczi.

Ali paşa cucerise cetatea în fruntea unei armii de 45.000 de oameni, contra a 850 de apărători. În ciuda uriaşei disproporţii, orădenii nu au capitulat decât după şase săptămâni de asediu, când în toată cetatea mai rămăseseră doar 300 de oşteni. (mai mult…)

Read Full Post »

Cluj-Napoca AD 2009 ©7C

Titlul dramei lui Horia Lovinescu „Citadela sfărâmată”, chiar dacă nu are tangenţă cu fortificaţiile, mi-a venit imediat în minte când am vizitat zilele trecute Cetăţuia Clujului, care, de fapt, nu mai este demult o cetăţuie.

Îţi trebuie un ochi pregătit să ghiceşti pe Dealul Cetăţuii (Fellegvár) valurile de pământ cu linii rectangulare, care unesc bastioanele pentagonale sau patrulatere.

O mare parte a fortificaţiei e încă acolo, ridicată din pământ, acoperită sub iarbă şi frunze de toamnă, hrănind arborii, arbuştii şi gardurile vii care au transformat-o într-un parc semisălbăticit, prin care se plimbă îndrăgostiţii veniţi să vadă oraşul de sus.

Comenzile lătrate de cătanele austriece au lăsat locul mult mai paşnicelor chelălăieli ale câinilor certaţi de stăpâni că au umblat brambura după cine ştie ce urmă.  (mai mult…)

Read Full Post »

Schelăria de lemn înconjoară cetatea de la Deva

Accesul în cetatea de la Deva este interzis ©7C

Cetatea Devei ar putea fi un paradis urban: o pădure luxuriantă situată pe un deal abrupt, încununată de o cetate medievală impunătoare, toate acestea înconjurate din trei părţi de oraş. Greu de găsit în Transilvania ceva asemănător.

Dincolo de Carpaţi, cetatea Neamţului şi cea a Sucevei aduc într-un fel cu cea a Devei, dar înălţimile pe care sunt situate nu ţâşnesc din mijlocul aglomerării urbane ci sunt situate la distanţă.

Cetatea Devei se află de doi ani în şantier şi nu poate fi vizitată în amănunt. Turiştii care ajung până sus trebuie să se mulţumească să vadă zidurile de la exterior, accesul pe platoul din vârful dealului fiind interzis. Chiar şi aşa, merită să dai o raită până la cetate, măcar pentru panorama care se deschide de aici spre Valea Mureşului. (mai mult…)

Read Full Post »

Older Posts »