Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘DeTransilvania’ Category

Începând din 21 februarie 2010, Septem Castra s-a mutat pe www.septemcastra.ro. Întreg conţinutul septemcastra.co.cc a fost mutat acolo, mai puţin 2-3 comentarii de dată recentă, care au căzut victime colaterale transferului. Ne vedem acolo. Prima postare pe noul site : Hai-hui prin Ţara Călatei

PS: Îi rog pe cei care au făcut link către acest site să îl modifice către septemcastra.ro. Mulţumesc anticipat.

Anunțuri

Read Full Post »

Ţara Hategului, detaliu dintr-o hartă a Transilvaniei de la 1607

Ţara Hategului, detaliu dintr-o hartă a Transilvaniei de la 1607

Antonio Possevino, un diplomat iezuit care a călătorit în 1583 în Transilvania ca trimis al Papei Grigore al XIII-lea, a lăsat posterităţii o valoroasă descriere a Transilvaniei. Printre altele, el scrie şi despre Ţara Haţegului şi obiceiul localnicilor de a căuta aur printre ruinele de la Ulpia Traiana.  (mai mult…)

Read Full Post »

unesco

Sigla Patrimoniului Mondial

Transilvania nu stă rău, teoretic, din punct de vedere al numărului monumentelor culturale înscrise pe lista Patrimoniului Mondial.

Această listă, iniţiată, supervizată şi gestionată de UNESCO,  conţine monumentele culturale sau naturale care reprezintă o „valoare universală remarcabilă” pentru umanitate, fiind, astfel, lista pe care se află cele mai importante bunuri culturale şi naturale ale omenirii.

De aceea, nu e puţin lucru ca un monument să ajungă pe listă. În ţările civilizate, zonele care fac parte din Patrimoniul Mondial beneficiaza de o mare notorietate şi o promovare pe măsură, fiind privite ca destinaţii premium de turism. (mai mult…)

Read Full Post »

Horea, pictură de epocă

În arhiva celebrului cotidian lodonez The Times se găseşte un articol din 31 ianuarie 1785, care relata „la cald” despre răscoala lui Horea. Articolul a fost inserat în secţiunea „Ştiri”, pe prima coloană din a treia pagină (din totalul de patru câte avea la acea vreme ziarul) şi încerca să explice cauzele răscoalei, manifestând o clară simpatie faţă de români. Interesant, chiar amuzant acum, este termenul folosit pentru descrierea lui Horea – „un desperado îndrăzneţ”.

Ziarul londonez se arăta sceptic că situaţia în Transilvania va reveni la normal în scurt timp, deşi, de fapt, răscoala încetase de peste o lună, Horea fiind capturat în 27 decembrie 1784. Dar, acum 225 de ani, unei ştiri din Apuseni ca să ajungă la Londra îi luau multe, multe săptămâni… (mai mult…)

Read Full Post »

Manualul numără 75 de pagini © Adevărul

Se mai întâmplă şi lucruri normale. Elevii din localităţile de pe Valea Sebeşului – supranumită de Mihail Sadoveanu „Valea Frumoasei”, după numele dat apei de locuitorii de la izvoarele ei  – au, începând de astăzi, şansa de a studia la şcoală dintr-un manual dedicat zonei în care locuiesc. Manualul-îndrumar „Valea Frumoasei, de la Patrimoniu cultural local la Patrimoniu UNESCO” este destinat elevilor din clasele  I-VIII şi cuprinde o descriere a locurilor, satelor, obiceiurilor şi monumentelor zonei. (mai mult…)

Read Full Post »

Ion Pop Reteganul

Se întâmpla în 1865. Marele dascăl şi cărturar Ion Pop Reteganul era un puşti de 12 ani, înscris în clasa a II-a normală (elementară) la Năsăud. Ajunsese acolo abia după ce tatăl său a moştenit 1000 de florini şi aşa a avut bani să-l trimită la şcoală.

Cele păţite în acei ani de Ion Pop Reteganul la „şcoalele cele mari” de la Năsăud, Gherla şi Deva au apărut în diverse publicaţii până ce au fost strânse, în 1969, într-un volum intitulat „Amintirile unui şcolar de altădată”. Cartea a fost reeditată acum patru ani la Cluj, de Eikon. Mulţumesc editorului care mi-a făcut-o cadou. Am descoperit în paginile ei un Creangă al Transilvaniei mai puţin pus pe şotii, dar ceva mai sfătos.

„După Crăciun, cum merg cu ciubotele cele nouă, îmi ţin nouă-nouţe, o săptămână-ntreagă, adecă, până-n dumineca cea mai apropiată. Atunci, după biserică, prânzăsc şi hai la săniuţă. Făcusem în grădina învăţătoriului B. Mureşan un săniuş bun, unde mă dam cu fete şi băieţii d-sale. (mai mult…)

Read Full Post »

Cetatea Colţ abia mai răsuflă de bălăriile care o invadează ©7C

Nu mai e niciun mister că misteriosul Castel din Carpaţi este identificat de majoritatea celor care s-au ocupat de subiect cu Cetatea Colţ, ctitorie a nobililor Cândeşti, maghiarizaţi Kendeffy, de pe raza comune Râu de Mori, în Ţara Haţegului. De altfel, în centrul comunei, există un panou, la fel ca în multe alte  localităţi, care te informează că te afli pe urmele lui Jules Verne în România.

Panourile în speţă au fost instalate în 2005, când UNESCO a declarat Anul Jules Verne, cu ocazia centenarului morţii marelui vizionar, iar autorităţile române au marcat momentul aşa cum s-au priceput ele. (mai mult…)

Read Full Post »

Older Posts »