Antonio Possevino, un diplomat iezuit care a călătorit în 1583 în Transilvania ca trimis al Papei Grigore al XIII-lea, a lăsat posterităţii o valoroasă descriere a Transilvaniei. Printre altele, el scrie şi despre Ţara Haţegului şi obiceiul localnicilor de a căuta aur printre ruinele de la Ulpia Traiana.
„Ţara Haţegului este un mic district la capătul cel mai depărtat al Transilvaniei despărţit de restul acestui stat. Se întinde în lungime până la 40 de mile italiene şi este înconjurată de jur împrejur (dar mai mult dinspre răsărit şi miazăzi) de dealuri şi munţi foarte înalţi; măcar că în această parte are o trecătoare largă spre Ţara Românească. La mijloc este un oraş numit Haţeg locuit (ca şi restul acestei mici provincii) de unguri şi de români dar în partea de sud se mai văd şi astăzi ruinele unui mare oraş pe care locuitorii în numesc Varhely (Colonia Ulpia Traiana – n.r. ), ceea ce înseamnă locul «cetăţii»; şi aici românii se duc şi caută printre acele ruine monede de aur şi argint şi scot <şi> alte rămăşiţe”
Îndeletnicirea locuitorilor din Grădişte-Varhely, rebotezată în 1941 Sarmizegetusa, avea să facă epocă 400 de ani mai târziu, în zona celeilalte Sarmizegetuse, cea dacică. Aici, căutătorii de comori au săpat frenetic, din ani 1990 şi până anii trecuţi, după aur – şi încă mai sapă, dar mai discret – ajungând să consacre un nou termen pentru această ocupaţie – cea de kosonar, după mult râvnitele monede de aur dacice. Interesant este că Possevino menţionează că cei care caută comori sunt români, deşi teritoriul este populat atât de români cât şi de unguri.
Despre cum descria Possevino Transilvania, puteţi citi aici, aici şi aici.
Felicitari pentru articol!
Mersi. Sunt deja copleşit de atâtea felicitări 🙂
De unde ai toate articolele astea? Credeam ca stiu istorie, dar trebuie sa reconsider cunostintele mele 😀
:)) De prin carti, relatarea lui Possevino e din Călători străini despre Ţările Române. O lucrare monumentală, pe care din păcate nu o am în biblioteca personală, ci am consultat-o la biblioteca facultăţii de istorie din Cluj.