Imaginile tipărite pe monedele şi bancnotele unei ţări surprind fidel figurile-simbol şi/sau valorile fundamentale cu care se identifică sau prin care se legitimează puterea politică emitentă. Din cele mai vechi timpuri este aşa.
De exemplu, Alexandru Macedon a bătut monede cu el purtând pe cap blana leului din Nemeea, din dorinţa de a se identifica cu Hercule.
Pe meleagurile noastre, Ferenc Rákóczi al II-lea, conducătorul luptei antihabsburgice din Transilvania şi Ungaria, la începutul secolului al XVIII-lea, a bătut monede cu sintagma „PRO LIBERTATE”, din considerente legate de acţiunile sale politice şi militare.
Chiar şi euro, valuta care consfinţeşte dispariţia monedei ca element al suveranităţii unui stat şi transformarea sa în instrument suprastatal, face concesii majore statelor care l-au adoptat şi care îşi imprimă propriile simboluri pe aversul monedelor.
Din aceste considerente am trecut în revistă simbolurile – personalităţi şi monumente, în majoritate – care se regăsesc pe bancnotele româneşti în circulaţie, evaluate din punct de vedere al provinciilor istorice.
Rezultatul e următorul: Din Ţara Românească provin nouă, din Moldova, patru, din Transilvania două, iar câteva nu pot fi încadrate ca aparţinând vreunei regiuni, din raţiuni evidente (pianul şi partitura de pe bancnota de 5 lei, fragmenul de pictură de pe bancnota de 10 lei, prototipul de avion şi capul de vultur de pe cea de 50 de lei, Gânditorul de la Hamangia şi moara de apă de pe cea de 200 de lei şi teiul de pe cea de 500 de lei).
Din Ţara Românească:
1. Mănăstirea Curtea de Argeş, (pe bancnota de 1 leu)
2. Vulturul cruciat de pe stema Ţării Româneşti (1 leu)
3. Ateneul Român din Bucureşti (5 lei)
4. Nicolae Grigorescu (10 lei)
5. Cula oltenească (10 lei)
6. Ion Luca Caragiale (100 de lei)
7. Statuia aceluiaşi din faţa Teatrului Naţional Bucureşti (100 de lei)
8. Clădirea vechiului Teatru Naţional din Bucureşti (100 de lei)
9. Ziarul bucureştean „Timpul” (500 de lei)
Din Moldova:
1. Nicolae Iorga (1 leu)
2. George Enescu (5 lei)
3. Mihai Eminescu (500 de lei)
4. Biblioteca din Iaşi (500 de lei)
Din Transilvania:
1. Aurel Vlaicu (50 de lei)
2. Lucian Blaga (200 de lei)
Aşadar, simbolistica care predomină pe bancnotele româneşti este asociată cu Bucureştiul şi Ţara Românească.
Pe de altă parte, este de remarcat fapul că pe bancnotele ungureşti curente figurează mai multe personalităţi transilvănene decât pe cele româneşti. Astfel, pe bancnota de 500 de forinţi apare principele proclamat al Transilvaniei Ferenc Rákóczi al II-lea, pe cea de 1000 de forinţi este regele Matia Corvin, născut la Cluj, potrivit tradiţiei istorice, iar pe bancnota de 2000 de forinţi figurează principele Gabriel Bethlen, născut la Ilia.
Atât în cazul României cât şi al Ungariei este vorba de şapte valori de bancnote aflate în circulaţie.
În concluzie, dacă acceptăm imagistica bancnotelor curente române şi maghiare ca pe un barometru de opinie politică, Budapesta pare mai ataşată de Transilvania decât Bucureştiul.
Dacă este sau nu o simplă coincidenţă de moment, vom vedea când se vor stabili simbolurile româneşti, respectiv ungureşti, pentru monedele euro.
Lasă un comentariu