La bucatele Ardealului, pohta ce pohtim

Gulaşul nu mai are nevoie de nicio prezentare ©7C

Pălincă de Sătmar; friptură de Turda; roşii uscate, castraveţi uscaţi; brânză de capră de la Vâlcele, cu cărbune sau simplă, cu ierburi sau cu seminţe; cătină, fructe de ambrozie, zmeură în miere, cătină în miere, jeleu de cătină, jeleu de afine, afine în miere, mure în miere, de la Cluj; sirop de brad, sirop de cătină, sirop de zmeură, kürtös kalács, din Secuime; „checeap” dulceag şi plăcintă din Câmpia Transilvaniei; suc de struguri din Ţara Haţegului şi ulei de nucă, presat la rece, tot de acolo; ulei de floarea soarelui de la Turda; castraveţi muraţi, conopidă murată, murături asortate, de la Iclod; miere de pădure, miere de salcâm, miere polifloră şi trilingvă din Ţara Moţilor; pecie de porc, spată de porc, pulpă

Producătorii de pălincă numesc asta „Penarul lui Băsescu” ©7C

de porc, ceafă de porc, cârnaţi de casă, cârnaţi ţărăneşti, slănină, şuncă, slănină din guşă, „kaiser”, din Hunedoara; brânză de burduf, brânză dulce de vacă, telemea sărată, şi de oaie, şi de vacă, telemea dulce, şi de oaie, şi de vacă, caş, caş afumat, caşcaval, de la Ibăneşti; ţuică de Zetea; fasole verde, cartofi, leuştean uscat, cimbru uscat, verdeţuri pentru ciorbă; gulaş auriu-roşietic de la Turda; pâine de casă cât roata carului de la Pecica; vin de Jidvei; vin de casă, roşu, alb, sec, demisec, dulce, demidulce; zacuscă; ceapă roşie la funie, de la Moldoveneşti; virşli de Brad; pălincă de Bihor, distilată la Urvind, de mere, de pere, de cireşe, de prune; cârnăciori de berbecuţ, pastramă de viţel şi de oaie din Sălaj; plăcintă întinsă din Arad; brânză în coajă de brad din Mărginimea Sibiului.  

Toate acestea şi alte câte au putut fi gustate şi cumpărate la târgul de produse tradiţionale de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj. Bonus, din import, salam franţuzesc de căprioară, de măgar, de mistreţ şi de raţă, dar şi pâté de foie gras, iar din Ungaria, miere parfumată, cu lavandă sau paprika.

Ceapă de Moldoveneşti ©7C

Buciuman de ocazie, la târg ©7C

Brânzeturi de la Ibăneşti ©7C

În încheiere, hrană ardelenească pentru spirit şi trup, prescrisă de maestrul Radu Anton Roman:

Purcel umplut ardeleneşte

„Cată să împle şi năsăudenii porcuşor de Crăciun, că doară-s gazde numa.

1 purcel de lapte; măruntaie de purcel, cârnaţi, bucăţi de carne; untură; sare, boia, 1 cană vin

Pe din afară, purcelul se grijeşte fain, cu foc şi perie de paie, dacă trebe. Dară pe dinapoi, iertaţi vorba proastă, să fiţi cu blândeţe mare: nu-i voie să atingeţi nici cuţit, nici altă armă îngrozitoare, ci numai un căpăţel de forfecuţă, ca să lărgiţi (un picuţ numa, cât să intre şi să umble după maţe şi bojoci mâna de trebuinţă), partea ceea sfioasă şi pedepsită, care dă tot ce primeşte. După ce aţi scos tot şi aţi dereticat interioarele lună, uscaţi bine purcelul cu o cârţă (cârpă – n.r.) curată.

Salamurile franţuzeşti au umplut buzunarele vânzătorului ©7C

Puneţi măruntaiele (tăiate bucăţi mari) la rumenit, în untură limpede, dimpreună cu ceva cârnaţi şi bucăţi de carne de (alt) porc, mai grasă. Buruşiţi-i burdihanul cu prăjelile astea, însăilaţi frumos, frecaţi-ungeţi exterioarele cu sare, boia, untură sleită, potriviţi animăluţul – pe spate! – pe o reţea de lemnişoare, într-o tavă încăpătoare şi daţi la cuptor bine încins, pe foc potolit. Până se coace, ca să nu-i crape pielea patrupedişorului, stropiţi-ungeţi cu un «salţ» de vin cu apă şi ceva sare, precum şi cu câte un boţ de untură.

Eu zic că la purcel ar merge, pe lângă roşiile cu stofă ale Munteniei, şi un alb transilvănean, dar neapărat consistent, cu măduvă groasă, un auster şi energic Riesling de Ţara Târnavelor”

Poftă bună!

Reclame