Feeds:
Articole
Comentarii

Începând din 21 februarie 2010, Septem Castra s-a mutat pe www.septemcastra.ro. Întreg conţinutul septemcastra.co.cc a fost mutat acolo, mai puţin 2-3 comentarii de dată recentă, care au căzut victime colaterale transferului. Ne vedem acolo. Prima postare pe noul site : Hai-hui prin Ţara Călatei

PS: Îi rog pe cei care au făcut link către acest site să îl modifice către septemcastra.ro. Mulţumesc anticipat.

Anunțuri
Ţara Hategului, detaliu dintr-o hartă a Transilvaniei de la 1607

Ţara Hategului, detaliu dintr-o hartă a Transilvaniei de la 1607

Antonio Possevino, un diplomat iezuit care a călătorit în 1583 în Transilvania ca trimis al Papei Grigore al XIII-lea, a lăsat posterităţii o valoroasă descriere a Transilvaniei. Printre altele, el scrie şi despre Ţara Haţegului şi obiceiul localnicilor de a căuta aur printre ruinele de la Ulpia Traiana.  Citește în continuare »

Istvan Somodi

Astăzi, la Vancouver încep Jocurile Olimpice de iarnă. Vor fi trecute în revistă cu această ocazie momentele de glorie ale olimpicilor români, dar probabil că printre sportivii enumeraţi în ziare şi la televiziuni nu se va afla şi clujeanul Istvan Somodi. Poate pe drept cuvânt, fiindcă în 1908, când sportivul a cucerit un argint la JO de la Londra, nu reprezenta România, ci Ungaria.

Cu toate acestea, medalia sa rămâne prima cucerită de un ardelean. Povestea ei a fost spusă în „Adevărul”, la fix 100 de ani de când a fost cucerită. O reproduc în continuare, deoarece pe internet nu mai există.

„S-a întâmplat pe 21 iulie 1908, în ceţoasa capitală a Albionului. Era a patra ediţie a Jocurilor Olimpice moderne şi un clujean cucerea prima medalie olimpică din spaţiul românesc.

Istvan Somodi a sărit 188 de centimetri în înălţime, lucru care, în mod normal, ar fi trebuit să-i asigure un loc de seamă în istoria sportului transilvănean şi, mai apoi, românesc. Citește în continuare »

Un tânăr istoric clujean a publicat o voluminoasă lucrare dedicată relaţiilor dintre două figuri care au marcat decisiv istoria Europei Centrale – Ştefan cel Mare şi Matia Corvin. Lucrarea lui Alexandru Simon este excepţională şi numai prin prisma faptului că de 100 de ani niciun istoric nu mai realizase un studiu de sinteză a relaţiilor dintre Moldova lui Ştefan şi Ungaria lui Matia. Ultimul a fost Vasile Pârvan, în 1905!

Ştefan cel Mare, statuie din Chişinău ©docmock.net

Regele Matia, statuie din Piaţa Eroilor, Budapesta

Regele Matia, statuie din Budapesta sursa foto: wikipedia

Ce aduce nou lucrarea istoricului clujean? Fundamentală mi se pare consultarea de către acesta a 1200 de surse istorice inedite sau uitate, din arhivele de la Roma, Veneţia, Viena, Milano sau Budapesta. Asta în contextul în care, după cum spune chiar autorul, „cutuma istoriografică românească şi nu doar spunea că nu (prea) mai există noi materiale pentru istoria românilor până pe la 1550”. Citește în continuare »

Reconstituirea unor Anancus Arvernensis © Зденек Буриан

Un schelet de mastodont aproape intact a fost descoperit în iunie 2008 la cariera de exploatare a lignitului din Racoşul de Sus, judeţul Covasna. Fosila, din specia Anancus Arvernensis, este adăpostită acum în pivniţa Muzeului Depresiunii Baraolt. Conducerea muzeului speră să facă rost de bani pentru a putea amenaja o clădirea unde impresionantul schelet să fie pus în valoare, după reconstituire. Oasele elefantului primitiv au fost studiate de profesorul Paul Codrea de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi de Dick Mol, un celebru paleozoolog olandez, supranumit „Sir Mammoth”. Acesta a declarat că fosila din Racoşul de Sus este unică, prin prisma faptului că niciunde în lume nu s-a găsit un schelet din această specie la fel de bine conservat.

Mastodonţii din specia Anancus Arvernensis au trăit în urmă cu 3 până la 1,5 milioane de de ani, aveau în jur de trei metri înălţime şi semănau bine cu elefanţii din ziua de astăzi. Toată povestea mastodontului descoperit la Racoşul de Sus a publicat-o zilele trecute „Adevărul”, aici

unesco

Sigla Patrimoniului Mondial

Transilvania nu stă rău, teoretic, din punct de vedere al numărului monumentelor culturale înscrise pe lista Patrimoniului Mondial.

Această listă, iniţiată, supervizată şi gestionată de UNESCO,  conţine monumentele culturale sau naturale care reprezintă o „valoare universală remarcabilă” pentru umanitate, fiind, astfel, lista pe care se află cele mai importante bunuri culturale şi naturale ale omenirii.

De aceea, nu e puţin lucru ca un monument să ajungă pe listă. În ţările civilizate, zonele care fac parte din Patrimoniul Mondial beneficiaza de o mare notorietate şi o promovare pe măsură, fiind privite ca destinaţii premium de turism. Citește în continuare »

Horea, pictură de epocă

În arhiva celebrului cotidian lodonez The Times se găseşte un articol din 31 ianuarie 1785, care relata „la cald” despre răscoala lui Horea. Articolul a fost inserat în secţiunea „Ştiri”, pe prima coloană din a treia pagină (din totalul de patru câte avea la acea vreme ziarul) şi încerca să explice cauzele răscoalei, manifestând o clară simpatie faţă de români. Interesant, chiar amuzant acum, este termenul folosit pentru descrierea lui Horea – „un desperado îndrăzneţ”.

Ziarul londonez se arăta sceptic că situaţia în Transilvania va reveni la normal în scurt timp, deşi, de fapt, răscoala încetase de peste o lună, Horea fiind capturat în 27 decembrie 1784. Dar, acum 225 de ani, unei ştiri din Apuseni ca să ajungă la Londra îi luau multe, multe săptămâni… Citește în continuare »